În grădina mea sunt 3 cireșe uriașe, vechi de 40 de ani. Două dintre ele aparțin celor târzii, iar unul este un cireș de pasăre cu fructe mici și dulci. Acesta din urmă a fost plantat pentru ca societatea să le polenizeze pe celel alte.Recoltelesunt într-adevăr mari, iar fructele sunt gustoase. Din păcate, graurii mâncau adesea totul. Am încercat să acopăr copaciicu o plasă de plastic cu o plasăA fost greu de aruncat și chiar mai greu de decolat.
Căutând ajutor în reviste de specialitate, am găsit în sfârșit câteva sfaturi bune. Se presupune că cea mai bună protecție împotriva graurilor este… ei înșiși.Este suficient să atașațicuib cabină de reproducerepe copac, iar întreaga familie de grauri va lupta cu intrușii până la moarte, apărându-și zona.
Am construit o casă potrivită și am fixat-o pe un trunchi de cireș de pasăre, la aproximativ 4 m deasupra solului. Și ce s-a dovedit? Într-adevăr, raidurile masive de grauri au încetat. Avem atât de multe cireșe încât este suficient să le culegem din ramurile inferioare și să lăsăm restul pe copac. Lupta dintrede graurinu a fost observată. Totuși, mi-a căzut puțin fața când s-a dovedit că cabina mea nu era locuită. Deci de unde vine această schimbare? Ei bine, acum câțiva ani, unii dintre noii mei vecini au plantat devremecireșecare încep să dea roade chiar acum. Deci presupun că ei sunt graurii care le satisfac apetitul.
Cu toate acestea, nu numai păsările amenință cireșele. Nu mai puțin periculoși sunt boliledăunătoriși Se pare că singura soluție este cireșele cu creștere scăzută și autopolenizare.Există multe soiuri din care să alegeți și pot fi plantate relativ dens - la fiecare 4 m. Încep să rodească devreme și oferă acces ușor la fructele care cresc pe vârf. Nicio problemă
nici cu stropire, nici cu acoperirecu plasă- se poate desface cu fire fixate de cuie astfel încât să nu atingă ramurile.
Bogusław Słoński