Soiurile ulterioare de mere, cum ar fi „Elstar”, „Gloster”, „Jonagold”, „Melarose”, „Idared”, „Koksa”, pot fi păstrate până în martie sau chiar mai mult. Din păcate, este mult mai dificil cu perele, deși unele soiuri de iarnă pot supraviețui în condiții bune până la trei luni.
Verificarea stării fructelor va fi mult mai ușoară dacă le punem într-un singur strat pe o plasă sau un grătar special. Când răsfoiți stocurile, alegeți în primul rând fructele cu pete pe piele, moi și ofilite. Merită să ne amintim că merele sau perele păstrate prea mult timp își pierd aroma, gustul și multe valori nutritive.
Având în vedere recolta noului sezon, putem arunca o privire și asupra modului în care arată pomii fructiferi la sfârșitul iernii.
Numeroși lăstari verticali cresc pe cele mai groase ramuri principale ale multor mere și peri. Inițial, ei eliberează doar frunze, așa că sunt îndepărtate atunci când sunt tăiate prin umbră. Cu toate acestea, merită să păstrați unele dintre ele. Deja în sezonul următor, florile vor apărea pe ele, iar greutatea viitorului fruct va face ca aceste ramuri să se abată de la verticală. Când un lăstar lateral nou crește pe lăstar, tăiați-l pe cel mai vechi de la bază. Pe meri, o astfel de tăiere se face cel mai bine după a treia fructificare, adică în al patrulea an de la apariția lăstarului. Scurtăm lăstarii de pere fructiferi pentru prima dată după 5-6 ani.
Pe trunchiurile copacilor altoiți, apar adesea lăstari sălbatici care cresc din port altoiul de sub locul de altoire, care, chiar și la copacii mai bătrâni, sunt vizibili ca o îngroșare sau o linie clară. Aceste ventuze au scoarță și frunze, altele decât coroana copacului.Ele nu înfloresc și nu dau fructe, dar iau o parte din energia plantei. Prin urmare, lăstarii sălbatici trebuie îndepărtați cât mai curând posibil. Le tăiem aproape de trunchi cu un cuțit ascuțit sau un tunder pentru ca rănile să se vindece rapid.
